Ce mi-a plăcut mai mult la ţara Dobrogei a fost pustietatea ei.
Un balsam pentru sufletul însetat de spaţii aride, tăcute, primitoare celui care caută liniştea. O ţară săracă lipită pământului, cum n-am mai văzut colindînd ţările României. Satele, sub arşiţa unui început de Cireşar torid, păreau pustiite ca după năvăliri barbare. Gardurile de pietre dărăpănate care abia mai ajungeau pînă la genunchi te lăsau să priveşti cu indecenţă înspre bătăturile unor locuinţe sărăcăcioase si rudimentare. O femeie cu o basma pe cap spăla, nişte rufe probabil, într-o copaie. Sub pergamentul subţire al acestei sterpe privelişti se intind, mănoase, nesfârşite posibilităţi de a regăsi locul inimii noastre.
Dobrogea şi cheile ei – un loc în care aş fi zăbovit oricât ca să pot şterge din amintire pixelii ecranelor dincolo de care nu se află nimeni.
Dar ce sens sa ştergi ceva doar pentru o vreme?
Niciodata nu am fost atrasa de acest tinut arid ; chiar am o oarecare teama si retinere sa ajung sa il vad vreodata dar…foarte frumos scrieti si descrieti.
Se poate ca Dobrogea are acel ceva al ei , specific, dar eu prefer tinutul muntos si deluros:)
si eu prefer muntii ca unul nascut printre ei si copilarit acolo sus, la vreo 1100 metri deasupra Dobrogei, asa cum prefer Pamantul vietii pe Luna.
Dar cine oare n-ar da un pic mai mult din ce are ca sa poata contempla josul de sus? Mie unul mi-a parut ca Dobrogea are o maretie ascetica inegalabila in tarile romane. Acesta a fost sentimentul care m-a stapanit traversand-o.
Frumoasa descriere. Am ramas cu cateva amintiri placute de vara trecuta (chipurile, exersam sofatul pe drumuri mai linistite), la cativa km de orasul nostru, cu o priveliste larga care cuprindea: marea, lacul Tasaul, dealurile Dobrogei, Luna si un parfum inegalabil al campului (cred ca se datora florilor de coada-soricelului
). Va asteptam sa reveniti!
Descrierile acestea sunt nostalgocalminele mele pentru taramurile minunate in care am fost. Sper sa putem reveni si in realitate!
Pentru ca amintirile mele din Dobrogea sunt proaspete (si putine) ce pot sa spun?
Linia orizontului e undeva la nesfarsit, trebuie sa ai privire larga si agera, sa nu-ti scape nimic din departari.
Un loc apasator, care lasa urme in suflet, mai ales pentru cei obisnuiti cu alta forma de relief.
Mi-au ramas ochii la soparla cu cap albastru …
Sarpele a fost calcat de masina?
Soparla cu cap albastru este un guster de ADAMCLISI.
Iar sarpele intr-adevar eu l-am calcat si mi-am dat seama de asta la fractiune de secunda dupa aceea. Ne-am intors din drum intristati si ca sa imi repar greseala l-am imortalizat pentru eternitate. O pasare a venit si l-a luat in cioc dupa plecarea noastra, stergand urmele pentru totdeauna.
Dobrogea e un o faclie care inca mai palpie, umanitate ca acolo n-am intalnit nicaieri, desi a inceput sa se dea pe brazda si acolo.
Trebuia sa priviti la MTR expozitia…poate mai pun si eu niste poze pe blog.
Prima foto e absolut minunata, fara tratamentul ala ciudat, bineinteles:)
draga degetica, acela e un tratament filosofic, nu-i legat de fotografiere
ci de ochiul meu
ma bucur ca ti-a placut, fiindca eu sunt foarte amator in aceasta zona de expresie….
Frumoase cuvinte despre Dobrogea.
Am mai descoperit o povestire captivanta cu amintirile copilariei scrisa de cineva din acea zona.
(Puteti trece peste regulament si partea introductiva).
http://www.porumbei.ro/cupa-ovidiu-leonte-proiect-de-regulament-introducerea-cartii-porumbei-la-tomis/
Bietul sarpe…
Draga Gradinar & Comp,
am nevoie de citeva sfaturi. sint plecat din tara de 25 de ani (aveam 18 ani cind am plecat) . de vreun an de zile sint bintuit de niste vise ciudate, in care calatoresc in …Dobrogea. pina la 18 ani am vizitat o multime de locuri in Romania, dar nu am fost niciodata in Dobrogea propriu zis. Am fost de 3 ori in Delta, de f. multe ori la “mare”, dar nu am vazut niciodata – si nici nu m-a interesat – Dobrogea din interior.
Am 2 fete de 12 si 14 ani, care nu au fost niciodata in Romania. La inceputul lui octombrie venim pt 9 zile in Romania, numai noi, ca sa le arat “radacinile”. Initial planuisem doar Bucurestiul (unde m-am nascut) si Piatra Neamt + Moldova, de unde sint bunicii mei.
Dar in ultima vreme am inceput din nou sa ma visez in Dobrogea ( !?!)… Nu-mi dau seama de unde vin visele astea… Am inceput insa sa le iau in serios si ma gindesc sa-mi schimb planurile si sa fac un ocol…Voi inchiria o masina cind sosesc in Buc.
Ma poate ajuta cineva cu sugestii??? – (nu vreau sa ajung nici in Delta, nici pe litoral – fiindca nu astea imi apar in vis , si am si fost deja acolo) unde sa ma duc? ce e de vazut? si pe unde se poate dormi, o noapte doua, la gazda, sau cum se mai zice la zimmer?
Oricine ma poate ajuta cu recomandari si sugestii e invitat sa-mi scrie la mocapoca11@hotmail.com…… va multumesc anticipat…
@verdebicolor: Da, mi-a parut tare rau ca l-am observat prea taraziu, desi mergeam incet. Dar macar s-a bucurat o pasare…:)
@mocapoca: pentru Dobrogea interioara eu asa vad un traseu interesant de 3 nopti : Bucuresti-Calarasi- intrare in Dobrogea traversand Dunarea cu bacul pe la Silistra – M-rea Dervent – Pestera Sfantului Andrei – Adamclisi (vizitare tropeum traiani si vechiul oras antic si bizantin) -Coadin- Ciobanita – Osmancea- Topraisar – Techirghiol (innoptare aici la o pensiune ex: Bella 0241 – 73 66 29 – ieftin si decent) – Constanta – Ovidiu – spre Mihai Viteazu pe E87 – dreapta spre Gura Dobogei (traseu pustiu prin niste sate pustiite) – Pestera Liliecilor – Pestera La Adam (rezervatie naturala) – Pestera Sfantului Ioan Cassian (zona in care te ghidezi oprind din cand in cand si punand intrebari) – Rezervatia Cheia (interesantele chei ale Dobrogei) – apoi faci nord prin satele Cheia – Gradina – Ramnicu de Jos – Sarighiol de Deal – Beidaud – Ceamurlia de SUS – dreapta spre E87 si cand il intalnesti faci stanga spre Slava RUsa pe 22D – poti vizita M-rea Uspenia din Slava Rusa (de rit vechi – drum prin padure deasa dar pietruit e ok) – aici ar trebui innoptat pe undeva – apoi continua pe 22D spre Slava Cercheza (zona in care se vorbeste ruseste) – Ciucurova – Nicolae Balcescu – Nalbant – vizitare Muntii Macinului cu Manastirile Celic dere si Cocos – descoperirile de la Niculitel – (eventual innoptare prin zona) apoi intoarcere pe E 87 prin Mihai Kogalniceanu -orasul Babadag – Mihai viteazu – stanga pe 22B – spre Istria (cetatea greceasca Histria – merita vizitata) – Sacele – Corbu – Navodari – Ovidiu – Constanta GATA!
@ GRADINARUL – multam frumos pt sfaturi. din pacate nu am la dispozitie decit o zi jumate pt Dobrogea. ( Nu vreau sa termin la Constanta/Litoral ) cam ce as putea vizita si la ce sa renunt – totul pare atractiv. In pesteri e intrare libera, sau te insoteste cineva? iar cu dormitul cum se aranjeaza?nu sintem pretentiosi, se gasesc gazde daca intrebam pe la porti ? Mersi anticipat pt sfaturi!!!
Jumatate de zi nu iti ajunge decat sa ajungi pana in Dobrogea. Ar fi prea obositor sa faci dus intors de la Bucuresti pana in Dobrogea intr-o jumatate de zi si s-o vezi doar din masina. Cred ca fetele nu ar fi foarte incantate.
nu am incotro, am de gind sa plec din Buc pe la 6 AM, sa ajung in Dob. pe la 11, sa ne invirtim pina a doua zi dupa masa si apoi sa o intind spre Focsani/Moldova ? Daca nu fac ocolul asta s-ar putea sa ma bintuiasca visele ciudate cu Dobrogea…
Pe mine ma bantuie visele dobrogene dupa ce am vazut-o. Dar bine ca sunt niste vise frumoase.
Astept cu nerabdare impresiile tale dupa calatorie. Pe fete incearca sa le tii departe de Bucuresti daca vrei sa nu isi faca din Romania o amintire dizgratioasa. Pe alocuri arata ca dupa razboi, iar soldatii lasati la vatra nu sunt prea veseli. Sunt insa multe locuri interesante prin sate.
dupa ce fetele mele vor vedea mahalaua in care am crescut, in Buc., vor aprecia mai mult conditiile in care traiesc azi…crezi ca daca ma duc in Dobrogea gasesc cazare, daca ma duc asa, la intimplare prin sate? sau ar trebui sa stiu de la inceput? am cautat pe net adrese de zimmer si moteluri, dar tot ce gasesc e in zona litoralului, si acolo nu vreau sa ajung. ai vreo sugestie?
mersi,
Moca
Nu am vazut in drumurile mele hoteluri decente in Dobrogea profunda. Satele sunt de-o saracie lucie, cel putin asa pare din masina.
Ai putea incerca pe la hotelurile din orase sau pensiunile de la marginea drumului principal.
In primul rand, felicitari pentru site. Mi se pare extraordinar.
Cineva spunea mai sus ca prefera muntii. Si eu, dar in Dobrogea sunt niste munti fabulosi, printre cei mai vechi de pe planeta. Chiar daca inaltimea lor maxim de-abia trece de 400 de metri, atunci cand te afli in varf, poti crede ca esti la 2000 de metri.
Mai multe despre dobrogea profunda aici:
http://www.incogniterra.org/pages/tiles/stories/dobrogea/story_dobrogea_ro.jsp
Cu bine,
Sorin
Aceleasi aprecieri excelente am si eu pentru site-ul tau. Sunt insotite de bucuria descoperirii cuiva care are cam aceleasi trairi pe care le-am avut si eu in preajma acestui taram fabulos. Scrierea ta imi aminteste de un roman pe care daca nu l-ai citit deja cred ca ti-ar placea sa il citesti pe nerasuflate (Vintila Horia cu al sau roman “Dumnezeu s-a nascut in exil”). Este un jurnal inchipuit al lui Ovidiu exilat la Tomis. Eu l-am citit cand eram tare departe de tara si imi era dor de ea.
calugarul din imagine a fost cu voi in excursie? -:)
Multumesc si eu de aprecieri.
Calugarul s-a intamplat sa fie acolo, ceea ce a adancit senzatia de mistic. Tocmai veneam de la Manastirea Dervent, probabil ca si el vene de acolo.
Cu bine,
Sorin
P.S. La mine pe site am sa pun un link la siteul tau.
Daca reusiti sa o gasiti pe undeva,va recomand o carte (mai exact un proiect de carte): Vasile Bancila – “Spatiul Baraganului” – aparuta in 2000
Vasile Bancila este un filosof mai putin cunoscut astazi din perioada interbelica, care a intentionat sa dea o filosofie a spatiilor romanesti. A apucat doar sa creioneze idei pentru un studiu asupra “peisagiilor romanasti”.
Ei bine el spune despre Baragan (care desi nu este acelasi lucru cu Dobrogea est mai aproape de ea dacat oricare alt spatiu romanesc) ca spre deosebire de munte care are o frumusete mult mai accesibila, stepa are o frumusete ascunsa si mult mai profunda; “o imensitate statica, o ancorare in vesnicie”. De altfel a purtat si o polemica cu Blaga,dupa ce acesta scrisese “Spatiul mioritic”, argumentand ca profunzimile “omului de Baragan” ar fi schimbat in bine felul de a fi al romanului,daca civilizatia nostra nu s-ar fi creat ,din pacate,in zona colinara (nici in stepa nici la munte).
Idei foarte interesante, mai usor insa de inteles (de fapt de simtit) de cei ce au stepa in sange (probabil de aceea si imi place mult
)
In legatura cu Dobrogea, sa nu uitam ca pe aici a intrat crestinismul la noi, si este pamantul care a purtat pasii unuia daca nu la doi din apostolii Mantuitorului.
Cred ca si asta ii da un farmec aparte.
M-ati coplesit amigos!!!